Privatizarea CFR Marfă, repusă în discuție în CSAT

Privatizarea CFR MArfă va fi din nou pusă în discuție mâine, în prima ședință a Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) convocată de președintele Traian Băsescu după alegerile generale din decembrie. Menționată în angajamentul față de Fondul Monetar Internațional, privatizarea companiei aflată de mai mulți ani în pierdere, a fost amânată anul trecut, tot în CSAT, după ce guvernul a venit cu propunerea scoaterii la licitație cu strigare, după modelul Oltchim.

„CFR Marfă a fost respins la privatizare pentru că se propunea privatizare cu strigare, ca la OLTCHIM. Or, să vii să vrei să validezi cea mai riscantă variantă de privatizare pentru o companie de talia CFR Marfă mi s-a părut inadmisibil. CFR Marfă este o companie care poate fi privatizată, dar nu prin privatizare cu strigare. O văd cu un investitor strategic, o mare companie feroviară europeană, va opera pe teritoriul României, o companie care să îi ridice valoarea. Pentru asta facem privatizare, nu ca să vină, știi că la privatizare cu strigare, când pot să merg și eu și dumneavoastră și oricine vrea să facă un show televizat”, și-a justificat Traian Băsescu opoziția în urmă cu câteva zile.

Guvernul s-a angajat în ultimele negocieri cu FMI să publice anunțul de privatizare a CFR Marfă în luna martie a acestui an și să semneze contractul de vânzare a unui pachet majoritar de acțiuni până la jumătatea lui mai, tranzacția urmând să fie încheiată atunci când „toate condițiile vor fi îndeplinite”.

În ședința CSAT va fi analizată totodată reacția instituțiilor statului în timpul crizei ostaticilor din Algeria, în urma căruia doi români au murit și se va decide cu ce forțe de instruire se va implica România în operațiunea UE din Mali. Potrivit șefului statului „putem să asigurăm instructori pentru armata statului Mali, putem face transporturi, dacă este nevoie, avem capacitate de proiecție a forțelor și a materialelor în teatre de operații, dar în niciun caz angajare pe pământ nu va fi”.

Un alt subiect va viza participarea forțelor armate ale României în misiuni în străinătate, dar și strategia de securitate cibernetică.